RSS Feed

Călătorie muzicală

vezi toate articolele de
20 Aug 2011 la 20:34 98 comentarii 2160 vizualizari.

Deşi vara este pe ducă, mulţi dintre noi încă visează la un concediu în vreo ţară exotică. De obicei folosim pe post de surogat imagini (poze sau filme). Însă azi vreau să ne jucăm cu sunete. Să hoinărim cu ochii închişi, purtaţi de muzică, în colţuri de lume pline de culoare. Mijlocul de transport? Câteva instrumente muzicale tradiţionale, cu care poate nu sunteţi familiarizaţi (dar se rezolvă ;) ). Biletul este aproape gratis. Vă costă nişte click-uri şi ceva minute din week-end-ul vostru. Sunteţi gata? Prima destinaţie: India…

Tabla este un instrument de percuţie (utilizat în muzica clasică Hindustani sau în cea populară şi religioasă din subcontinentul indian), format din două tobe de mărimi diferite. Cea mică, făcută din lemn de teak sau de palisandru, se numeste dāhina, siddha sau chattū – i se mai spune şi dreapta, deoarece se foloseşte cu această mână; cea mare poartă numele de dagga, duggī, dhāmā sau, aţi ghicit, popular i se spune şi stânga. Poate fi creată din tot felul de materiale: de la alamă, cupru şi aluminiu, până la oţel, lemn sau argilă . Ambele tobe sunt acoperite cu piele de vacă sau capră, iar zona centrală (vezi poza), numită cerneală, e făcută dintr-un amestec de amidon şi pulbere neagră. Folosind degetele şi palmele în diferite poziţii şi combinaţii, se pot obţine la tabla o mare varietate de sunete. Istoria instrumentului nu este foarte clară, dar o legendă locală spune că poetul din secolul 13, Amir Khusrau, l-ar fi inventat, despicând în două fie un mrudangam (tobă din sudul Indiei), fie un pakhawaj (echivalentul acesteia din nordul Indiei).  Există chiar şi un proverb legat de asta : When broke, it still spoke.

Să vedem aşadar cum… vorbeşte. Am ales două piese interpretate la tabla de către Zakir Hussain (un virtuoz al genului),  acompaniat de Dilshad Khan (la sarangi) şi de fraţii Ganesh şi Kumaresh (doi dintre cei mai mari violonişti ai Indiei), apoi de către propriul său tată,  Ustad Allah Rakha.

Ne putem continua călătoria înspre Iran, Armenia, Azerbaidjan, Uzbekistan sau Turkmenistan. Alegeţi voi? Bine, vă duc în Iran. :)

Kamānche / kamāncha (cuvântul iranian pentru arc mic) este un fel de vioară persană. Partea de jos este făcută dintr-o jumătate de nucă de cocos, din lemn sau dintr-o tărtăcuţă, acoperită cu o membrană ce provine din piele de oaie, capră sau chiar peşte. Deoarece se sprijină pe vârful acela ascuţit, instrumentul este numit uneori în engleză spiked fiddle. Cele tradiţionale aveau un gât lung cu trei coarde de mătase, înlocuite astăzi de patru coarde metalice.  Uneori instrumentele sunt încrustate cu fildeş sau sculptate elegant. Muzicianul stă aşezat, cu picioarele încrucişate, sau în poziţia folosită pentru violoncel – deşi lungimea este cam ca a unei viole -, şi ţine instrumentul în poală, sprijinit pe genunchi sau pe coapsă (vezi poza – o pictură din Palatul Hasht Benesht din Isfahan Persia, 1669).  Kamancha are drept predecesor un alt instrument, numit rebab, şi se înrudeşte cu lira folosită în Imperiul Bizantin (strămoşul viorilor europene). Ea este des folosită în muzica clasică din Iran, regăsindu-se (cu mici variaţiuni la nivel de structură) şi în ţările mai sus menţionate. În Kashmir i se mai spune saaz-i-kashmir. Poate ar trebui să vă mai spun că, totuşi, nu trebuie confundată cu instrumentul turcesc sau cu cel grecesc numite kemenche (total diferite), nici cu vechiul gudok rusesc sau cu kobyz-ul cazac.

De fapt, cel mai bine ar fi să ascultaţi/vedeţi singuri. Primul este un maestru azer al cântului la kamancha, Habil Aliev. Celălalt, virtuozul iranian Kayhan Kalhor (acompaniat de cvartetul Brooklyn Rider).


Ultima escală o vom face mai aproape de casă, în zona Turciei şi Armeniei (ca să ajungeţi înapoi la timp pentru cină, nu de alta).

Kanun (K’anon) este un instrument foarte vechi, descendent al harpei egiptene, înrudit cu psalterul (psaltirea) din Grecia Antică sau dulcimerul (pe la noi ar putea avea drept “veri” ţitera sau ţambalul, mai mult sau mai puţin).  Deşi se regăseşte în anumite zone din Asia, Orientul Mijlociu sau Africa de Nord, poate fi considerat specific Turciei şi Armeniei. Numele kanun este derivat din cuvântul arab similar, care înseamnă regulă, principiu sau mod. Instrumentul turcesc (uşor diferit de k’anon-ul din Armenia) are 78 de coarde, este lung de aproape un metru, cu o lăţime de cca. 40 cm, având o formă trapezoidală. De obicei se ţine pe genunchi sau sprijinit pe o masă, coardele din nailon fiind ciupite direct cu degetele. Nu vă plictisesc cu alte detalii, va invit mai degrabă să vă delectaţi cu sunetul său, care, mie, cel puţin, îmi place enorm.

Pentru Armenia v-am ales-o pe Hasmik Leyloyan, renumită maestră şi câştigătoare a numeroase premii la competiţii internaţionale. Chiar dacă este o prelucrare modernă, frumuseţea piesei tradiţionale armene nu se pierde, zic eu.  Cât despre profesorul turc Erol Deran, mai bine ascultaţi singuri. ;)

Urmăreşte-ne pe Facebook şi pe Twitter
 



98 comments

Comentează

Pentru a aparea comentariul dvs direct pe site, trebuie sa va inregistrati, sau sa va logati daca aveti deja un cont.
Comentariile anonime vor intra in moderare


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici


ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

RSS Postari pagina personala urmareste-i pagina de Facebook
Niciodată nu am înțeles cum la 1,64 m reușesc să fiu cu capul în nori și cu picioarele pe pamânt în același timp. Experimentez tot ce e vechi, pentru că de nou îmi e frică. Am obiceiul să iau apărarea celor care nu mi-o cer și să îmi spun părerea când nu sunt întrebată. Fac toate lucrurile importante pe jumătate, dar mă chinui și le termin pe cele fără sens.
» citeste biografia

Cele mai comentate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Cele mai vizualizate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!


Ce fac prietenii tăi pe Pandoras

Ultimele comentarii

2012 2013 alegeri alex mazilu articol Artă bani barbati blog București campanie carte carti Chisinau cinema copii copil copilarie critica dragoste educatie familie Fashion femei femeie fericire film filme fotografie Franta frumusete imaginaţie inspirat instantanee interviu iubire Job lansare libertate literatura mare Mirela Retegan Moldova munca muzică oameni o fraza online o poza parinti parlament pasiune Paste Pdl plagiat politică post poveste poze psd publicitate razboi reclama revista români România sanatate scandal soare spectacol spot suflet timp top TV umor vara Very Happy Victor Ponta violenta

© 2010 - 2013 pandoras.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!